În 2014, tânăra pakistaneză Malala Yousafzai şi indianul Kailash Satyarthi au devenit laureaţi ai Premiului Nobel pentru Pace, ”pentru lupta lor împotriva suprimării copiilor şi a tinerilor şi pentru dreptul tuturor copiilor la educaţie”. Malala Yousafzai, care pe atunci avea 17 ani, a devenit astfel cel mai tânăr laureat al Premiului Nobel pentru Pace.
Celor doi activiști li s-a acordat importanta distincție internațională pentru lupta împotriva suprimării copiilor şi a tinerilor şi pentru respectarea dreptului copiilor la educaţie. „Acest premiu nu este doar pentru mine. Este pentru acei copii uitaţi care vor educaţie. Este pentru acei copii speriaţi care vor pace. Este pentru acei copii fără glas care vor schimbare”, a declarat Malala la primirea premiului Nobel.
În discursul său, tânăra a arătat că o mare parte a populaţiei, în special în ţările sărace, este compusă din copii şi tineri care necesită apărare. “Pentru a avea o lume paşnică, este crucial ca drepturile copiilor şi tinerilor să fie respectate. Nedreptăţile faţă de copii contribuie la răspândirea conflictelor în generaţiile viitoare”, s-a explicat pe site-ul Fundaíei Nobel ]n justificarea acordării premiului tinerei din Pakistan.
Malala, la doar 11 ani, lupta pentru dreptul la educaţie pentru fete şi a continuat această luptă şi după atacul căruia i-a fost victimă în 2012, devenind un activist principal în apărarea drepturilor fetelor.
Tânăra a fost împuşcată în cap în 2012 de către talibani, doar pentru că se lupta pentru a avea acces la educaţie. A fost salvată în urma intervenţiilor realizate în Marea Britanie şi de atunci militează la nivel mondial pentru educaţia şi drepturile tinerelor.
Malala Yousafzai s-a născut în Mingora, cel mai mare oraş din Valea Swat, în nord-vestul Pakistanului, unde tatăl ei conducea o şcoală de fete. În 2007, când Malala avea zece ani, situaţia comunităţii s-a înrăutăţit din cauza instaurării controlului talibanilor în regiune. Fetelor le-a fost interzis să meargă la şcoală şi să participe la activităţi culturale. S-au răspândit atacurile sinucigaşe, iar campania de teroare a avut ca punct central această opoziţie faţă de educaţia fetelor. Până la sfârşitul anului 2008, talibanii distruseseră 400 de şcoli.
Malala a avut curajul să-i înfrunte pe talibani, alături de tatăl ei. „Cum îndrăznesc talibanii să-mi ia dreptul fundamental la educaţie?”, a spus fetiţa într-un discurs transmis de televiziunea Pakistani TV. Din 2009, Malala a scris sub pseudonimul „Gul Makai”, pentru site-ul în limba Urdu al BBC, despre schimbările care au avut loc în regiune de la creşterea influenţei talibanilor. La 11 ani, a publicat sub titlul „Îmi este teamă”, prima notă de jurnal pentru BBC, în care mărturisea că se teme de un război în toată regula în minunata ei Vale Swat şi vorbea despre coşmarurile declanşate de teama de a merge la şcoală.
La 5 mai 2009, Malala a intrat în categoria „persoanelor strămutate intern” din Pakistan, după ce a fost forţată de război să-şi părăsească locuinţa. Odată ce a revenit acasă, după câteva săptămâni, vocea ei a devenit şi mai puternică. În următorii trei ani, a ajuns cunoscută în toată ţara pentru determinarea de a oferi fetelor pakistaneze acces la educaţie gratuită şi de calitate, bucurându-se de susţinerea tatălui ei. Activismul i-a adus nominalizarea la Premiul Internaţional pentru Pace al Copiilor şi decernarea Premiului Naţional pentru Pace al Tinerilor din Pakistan, în 2011.
La 12 iulie 2013, când a împlinit 16 ani, Malala a vorbit în faţa Naţiunilor Unite, la New York. Mai târziu, în acelaşi an, a publicat prima carte, autobiografia „I Am Malala: The Girl Who Stood Up for Education and Was Shot by the Taliban”. În România, cartea semnată de Malala Yousafzai şi Christina Lamb, intitulată „Eu sunt Malala. Povestea fetei care a luptat pentru educaţie şi a fost împuşcată de talibani”, a apărut la Editura Polirom, în 2014.
La 10 octombrie 2013, ca semn de recunoaştere pentru activitatea ei, Parlamentul European i-a decernat prestigiosul Premiul Saharov pentru libertatea de gândire.
„Prin decernarea Premiul Saharov, Parlamentul European recunoaşte tăria extraordinară a acestei tinere. Malala susţine cu curaj dreptul tuturor copiilor la o educaţie corectă. Acest drept al fetelor este prea mult neglijat. (…) Aş vrea să amintesc că în jur de 250 de milioane de fete din întreaga lume nu pot merge liber la şcoală. Exemplul Malalei ne aminteşte de datoria şi responsabilitatea noastră în acordarea dreptului la educaţie pentru copii. Aceasta este cea mai bună investiţie pentru viitor „, a spus atunci preşedintele Parlamentului European, Martin Schulz.
