Declarația Universală a Drepturilor Omului, adoptată pe 10 decembrie 1948, a stabilit, pentru prima dată, drepturile și libertățile fundamentale ale tuturor oamenilor. Pentru adoptarea actului normativ s-au parcurs mai mult etape, un rol important în acestea avându-l Eleanor Roosevelt. Eleanor Roosevelt sa născut în 1884 la New York și a devenit Prima Doamnă a SUA ca soție a lui Franklin D. Roosevelt. Ea a fost un diplomat de succes și a fost primul președinte al Comisiei Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului, unde a supervizat elaborarea Declarației Universale a Drepturilor Omului, una dintre cele mai importante etape ale dezvoltării drepturilor omului la nivel internațional. Eleanor a rămas orfană în copilărie, dar a răzbit în viață în ciuda dificultăilor. După ce a urmat studiile la Londra, într-un internat, a revenit în Statele Unite și a lucrat ca profesor. S-a căsătorit cu Franklin Delano Roosevelt în 1905, cuplul având șase copii. Căsnicia nu a fost una dintre cele mai fericite, dar Eleanor i-a fost devotată soțului și l-a îngrijit după ce acesta a rămas paralizat în urma unei poliomielite. Eleanor a fost recunoscută pentru realizările sale în afara carierei politice a soțului său. A ținut prelegeri, cele mai multe cu tema drepturilor civile și apărării femeilor. După moartea soțului său în 1945, Eleanor a fost numit în calitate de delegat al SUA la Națiunile Unite de către Harry S. Truman. Pe data de 16 februarie 1946, în fața incredibilelor încălcări ale drepturilor omului, victimele celui de-al doilea război mondial, Organizația Națiunilor Unite a…
Read More
Ziua internaţională a drepturilor omului este marcată în fiecare an la 10 decembrie, data la care Adunarea Generală a ONU a adoptat, în 1948, Declaraţia Universală a Drepturilor Omului - un document de referinţă care proclamă drepturile inalienabile de care beneficiază toţi oamenii, în mod firesc, indiferent de rasă, culoare, religie, sex, limbă, opinie politică sau de altă natură, naţionalitate sau origine, proprietate sau alt statut. Disponibil în peste 500 de limbi, documentul este cel mai tradus din întreaga lume. Pe fondul evenimentelor prilejuite de aniversarea a 30 de ani de la adoptarea Convenţiei pentru Drepturilor Copilului, la 20 noiembrie 1989, planul ONU include valorificarea energiei acumulate şi punerea în lumină a rolului de lideri al tinerilor în mişcările colective, ca o sursă de inspiraţie pentru un viitor mai bun. Odată cu apelul universal la implicare "Apără drepturile omului", alegerea temei din 2019 are ca scop celebrarea potenţialului tinerilor ca agenţi de schimbare, amplificarea vocilor lor şi angajarea unei largi audienţe în promovarea şi protecţia drepturilor omului. Campania, coordonată de Oficiul Înaltului Comisar ONU pentru Drepturile Omului, este proiectată să încurajeze şi să expună modul în care tinerii din întreaga lume apără drepturile şi se poziţionează împotriva rasismului, discursului instigator la ură, hărţuirii, discriminării şi schimbărilor climatice, între altele. Drepturile omului se află în centrul Obiectivelor de dezvoltare ale mileniului (ODM), având în vedere că în absenţa demnităţii umane nu putem promova dezvoltarea durabilă, mai evidenţiază site-ul ONU.
Read More
Aproape 11.000 de petiţii, dintre care peste 2.200 privind accesul liber la justiţie, au fost depuse de români la instituția Avocatului Poporului, după cum a rezultat din raportul de activitate pentru anul trecut. Petițiile au vizat următoarele drepturi: 2.202 - accesul liber la justiţie 1.375 - dreptul de petiţionare 1.054 - dreptul de proprietate privată 1.021 - protecţia copiilor şi tinerilor 964 - dreptul la informaţie 739 - dreptul la un nivel de trai decent 637 - dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică 351 - dreptul la muncă şi protecţia socială a muncii 194 - protecţia persoanelor cu handicap 159 - dreptul la ocrotirea sănătăţii 151 - egalitatea în drepturi 149 - dreptul la viaţă şi la integritate fizică şi psihică 117 - dreptul la mediu sănătos 67 - libertatea conştiinţei 57 - dreptul la vot 51 - dreptul la viaţă intimă, familială şi private De asemenea, au mai fost depuse petiții în care s-au sesizat încălcări ale libertății de exprimare, la învăţătură, aşezarea justă a sarcinilor fiscale, dreptul la un proces echitabil etc. Un număr de 7.087 de petiţii au fost adresate de bărbaţi, 3.715 de femei şi 177 de persoane juridice. În 2019, AP a avut 1.749 de sesizări din oficiu, a formulat 164 de recomandări, a acordat 7.738 de audienţe, a realizat 429 de anchete, a întocmit trei rapoarte speciale.
Read More
Accesul la justiție permite persoanelor fizice să se protejeze împotriva încălcării drepturilor, să remedieze faptele ilicite, să atragă răspunderea puterii executive și să se apere în cadrul procedurii penale. Acesta este un element important al statului de drept și include dreptul civil, penal și administrativ. Accesul la justiție este atât un proces, cât și un obiectiv și este esențial pentru persoanele care urmăresc să beneficieze de alte drepturi procesuale și de drept material. Accesul la mecanismele justiției poate include organisme extrajudiciare, precum instituțiile naționale privind drepturile omului, organismele de promovare a egalității, autorități de protecție a datelor sau instituțiile Avocatului Poporului. Soluționarea alternativă a litigiilor (SAL) se referă la procedurile de soluționare a litigiilor – cum ar fi medierea și arbitrajul – care oferă soluții la litigii în afara instanței. Procedurile SAL pot îmbunătăți eficiența justiției prin reducerea volumului de activitate al instanței și prin oferirea unor posibilități de a rezolva litigiile într-un mod mai puțin costisitor pentru persoanele fizice. În plus față de costurile mai reduse, acestea pot aduce beneficii persoanelor, prin reducerea duratei și a stresului din cadrul procedurilor. Istoricul și utilizarea SAL în Europa pot varia. În conformitate cu legislația UE, medierea a fost descrisă ca un proces structurat, în care părțile într-un litigiu încearcă, din proprie inițiativă, să ajungă la un acord privind soluționarea litigiului cu asistența unui mediator. UE a adoptat o serie de instrumente pentru a încuraja SAL. De exemplu, Directiva UE privind medierea susține utilizarea medierii privind litigiile transfrontaliere în materie civilă și…
Read More
In luna noiembrie 2019, ASOCIATIA PROFESIONALA NEGUVERNAMENTALA DE ASISTENTA SOCIALA - ASSOC SUD-CENTRU, in cadrul proiectului cu titlul: "Acces la justiţie şi la metodele alternative de soluţionare a litigiilor", a organizat evenimente in cadrul "Campaniei de informare, educatie juridica si constientizare": in data de 25.11.2019 - in localitatea Calimanesti, judetul Valceain data de 26.11.2019 - in localitatea Sadu, judetul Sibiuin data de 27.11.2019 - in localitatea Budesti, judetul Valceain data de 28.11.2019 - in localitatea Orlat, judetul Sibiu In cadrul acestor evenimente s-au dezbatut urmatoarele teme: Asistenta sociala a persoanelor varstnice S-au prezentat drepturile persoanelor varstnice prevazute in Legea nr. 17/2000 privind asistența socială a persoanelor vârstnice. S-au tratat: serviciile si prestatiile pentru persoanele varstnice:finanțarea asistenței sociale pentru persoanele vârstniceprocedura de stabilire, suspendare și încetare a drepturilor de asistență socială pentru persoanele vârstnice 2. Cetatenii in UE Au fost expuse drepturile cetatenilor UE, prevazute in Tratatul privind functionarea Uniunii Europene si in Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. S-au purtat discutii referitoare la drepturile cetatenilor europeni: dreptul de petitionare;dreptul de a depune o plangere pentru o administrare defectuoasa in activitatea institutiilor, organismelor, oficiilor sau agentiilor;initiativa cetateneasca europeana;documente necesare in calatoriile din Europa. Tari care fac parte din spatiul Schengen si tari care nu fac parte.situatii in care se poate refuza intrarea intr-o tara din UE;documente de calatorie pentru minori;dreptul de a lucra in tarile UE;sederea in strainatate pe o durata mai mica de 3 luni;sederea in strainatate pe o durata mai mare de 3 luni;dreptul de sedere permanenta;drepturile de securitate…
Read More
Instanțele de judecată din România sunt asaltate cu litigii, ceea ce îngreunează procesul civil. Până la obținerea unei sentințe finale, un justițiabil poate aștepta câțiva ani și poate cheltui sume substanțiale. Alternativa constă în mediere, care este considerată mai rapidă şi, adesea, mai rentabilă decât procedurile judiciare obişnuite, dar și o soluție pentru degrevarea instanțelor.
Read More
Ce este medierea? Dar arbitrajul? Când se apelează la cele două metode alternative de soluționare a litigiilor? Sunt doar câteva dintre întrebările la care au răspuns experții proiectului “Acces la justiție și la metodele alternative de soluționare a litigiilor”, pe care Asociația ASSOC l-a desfășurat pe parcursul ultimilor doi ani în parteneriat cu Filiala ASSOC Sud-Centru și Primăria Măciuca. Echipa proiectului a străbătut localitățile țării din regiunile Nord-Vest, Centru, Vest, Sud-Muntenia și Sud-Vest, cu scopul de a crește nivelul de conștientizare, cunoștințe și implicare din partea cetățenilor, astfel încât accesul la procedurile judiciare prin servicii de mediere și consiliere să fie mai facil, iar arbitrajul să devină o procedură acceptată în rândul agenților economici. Medierea este considerată mai rapidă şi, adesea, mai rentabilă decât procedurile judiciare obişnuite, evitând procesul în instanță și pierderi de resurse umane și materiale, iar arbitrajul, o cale elegantă de soluționare a diferendelor între persoane juridice. Pe durata derulării proiectului, s-au desfășurat câte 120 de evenimente pentru campaniile de informare, educație juridică cu privire la noile coduri, drepturile cetățenilor, promovarea informațiilor privind instituțiile din sistemul judiciar și serviciile oferite de acestea, respectiv campaniile de informare, educație juridică cu privire la promovarea și consolidarea metodelor alternative de soluționare a litigiilor. La evenimente au participat peste 1500 de cetățeni, îndeosebi proveniți din grupuri vulnerabile (femei, copii, comunități marginalizate), mai expuși abuzurilor. De asemenea, printre rezultatele notabile ar mai fi de menționat sprijinul acordat de echipa de proiect unui număr de 240 de persoane, care au beneficiat de consiliere…
Read More
Pe parcursul a doi ani, echipa proiectului “Acces la justiție și la metodele alternative de soluționare a litigiilor”, pe care Asociația ASSOC l-a derulat în parteneriat cu filiala ASSOC Sud-Centru și Primăria Comunei Măciuca, a parcurs mare parte din țară și s-a întâlnit cu sute de cetățeni în efortul a de promova metodele alternative de soluționare a litigiilor. Instanțele de judecată din România sunt asaltate cu litigii, ceea ce îngreunează procesul civil. Până la obținerea unei sentințe finale, un justițiabil poate aștepta câțiva ani și poate cheltui sume substanțiale. Alternativa constă în mediere, care este considerată mai rapidă şi, adesea, mai rentabilă decât procedurile judiciare obişnuite, dar și o soluție pentru degrevarea instanțelor. Despre variantele mai rapide și mai puțin costisitoare pe care le au la dispoziție cetățenii care au nevoie de justiție au vorbit specialiștii din proiect în cadrul evenimentelor organizate prin proiect. Aceștia au avut întâlniri în comunitate și focus-grupuri, zonele vizate fiind Centru, Vest, Nord-Vest, Sud-Muntenia, Sud-Vest Oltenia. “La fiecare întâlnire, i-am încurajat pe toți participanții să pună întrebări și să expună păreri ca să mă asigur că au înțeles informațiile pe care le-am transmis. Ca o concluzie, aș putea sublinia că informațiile primite au fost bine asimilate, chiar și de participanții al căror nivel de studii nu a fost foarte ridicat, pentru că prezentările au fost corelate și în funcție de gradul acestora de pricepere”, a precizat Ciprian Sarca, expert implementare în proiect. Munca în proiect a presupus o relație directă atât cu cetățenii, cât și…
Read More
Disidentul rus Alexei Navalnîi, Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi militanta suedeză pentru schimbările climatice Greta Thunberg se numără printre cei nominalizaţi la Premiul Nobel pentru Pace din acest an, toţi susţinuţi de parlamentari norvegieni care au experienţă în alegerea câştigătorului. Greta Thunberg, adolescenta suedeză care militează pentru climă şi care a devenit cunoscută pe plan internaţional după ce a demarat o grevă şcolară în faţa parlamentului suedez în august 2018, a împlinit 18 ani chiar zilele trecute. Thunberg a fost numită drept unul dintre "cei mai importanţi purtători de cuvânt în lupta împotriva crizei climatice", grupul de sprijin pe care l-a co-fondat, Fridays for Future, primind şi el aprobarea. Din 2018, Thunberg a primit două nominalizări consecutive la Premiul Nobel pentru Pace, a fost recompensată cu alte premii şi distincţii şi a luat cuvântul în faţa liderilor mondiali la diferite conferinţe şi summit-uri. Comitetul Nobel norvegian, care decide cine câştigă premiul, nu comentează cu privire la nominalizări, păstrând secrete timp de 50 de ani numele celor care nominalizează şi pe ale nominalizaţilor care nu au primit premiul. Dar cei care propun candidaţii pot alege să-şi dezvăluie nominalizările. Potrivit unui sondaj Reuters realizat în rândul parlamentarilor norvegieni, printre candidaţi se numără Thunberg, Navalnîi, OMS şi programul său COVAX pentru a asigura accesul echitabil la vaccinurile COVID-19 pentru ţările sărace. Navalnîi, propus de academicieni ruşi, a fost nominalizat pentru "eforturile sale pentru o democratizare paşnică a Rusiei" de către fostul ministru norvegian Ola Elvestuen. Lupta împotriva COVID-19 este în prim-plan, incluzând o…
Read More
Ziua internaţională de comemorare a victimelor Holocaustului este marcată în fiecare an la 27 ianuarie. Tema care ghidează rememorarea şi educaţia Holocaustului în 2021 este "Facing the Aftermath: Recovery and Reconstitution after the Holocaust" - "Înfruntarea consecinţelor: recuperare şi reconstituire după Holocaust". Aceasta are în vedere măsurile luate imediat după Holocaust pentru a începe procesul de recuperare şi reconstituire a indivizilor, comunităţii şi sistemelor de justiţie. Rezoluţia 60/7 din 2005 a Adunării Generale a ONU, care a decis marcarea Zilei internaţionale de comemorare a victimelor Holocaustului, încurajează statele să comemoreze victimele Holocaustului şi să dezvolte programe educaţionale în materie de Holocaust. De asemenea, documentul respinge orice negare a Holocaustului ca eveniment istoric, fie integral sau parţial, şi felicită statele care s-au angajat în mod activ în conservarea siturilor care au servit ca lagăre de exterminare naziste, lagăre de concentrare, lagăre de muncă forţată şi închisori în timpul Holocaustului. Documentul apreciază instituirea de către secretarul general al ONU a programului de informare "Holocaustul şi Naţiunile Unite" şi, de asemenea, salută includerea de măsuri în programele educaţionale ale statelor membre în vederea neutralizării încercărilor de a nega sau minimiza importanţa Holocaustului. Programul de informare al Naţiunilor Unite asupra Holocaustului a stabilit în timp o reţea globală de parteneri şi a dezvoltat iniţiative versatile incluzând resurse educaţionale, programe de dezvoltare profesională, o serie de filme, discuţii şi expoziţii. Programul are în vedere marcarea în fiecare an a Zilei internaţionale de comemorare a victimelor Holocaustului, aleasă de Adunarea Generală a Naţiunilor Unite pentru a…
Read More