InfoLex

Data adoptării: 7 decembrie 2000 Emitent: Parlamentul European, Comisia Europeană și Consiliul Uniunii Europene

Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene a fost proclamată de către Comisia Europeană, Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene la data de 7 decembrie 2000, în cadrul Consiliului European de la Nisa. Includerea drepturilor fundamentale ale cetățenilor Uniunii în Tratatul de la Lisabona presupune faptul că instituțiile Uniunii și statele membre sunt obligate din punct de vedere juridic, atunci când pun în aplicare dreptul UE, să respecte aceste drepturi.

Data adoptării: 17 iulie 2009
Emitent: Parlamentul României

Codul penal este o lege în care sunt cuprinse condițiile de tragere la răspundere penală, pedepsele precum și o mare parte a infracțiunilor incriminate în legislația din România. A fost modificat printr-o serie de legi speciale. Actualul Cod Penal a fost adoptat prin Legea 286/ 17 iulie 2009, dar pentru prima dată a fost emis în anul 1865, în timpul domnitorului Alexandru Ioan Cuza, acesta evoluând în timp. Actualul cod penal cuprinde 446 de articole, fiind împărțit în două, partea generală și partea specială. Fiecare parte este împărțită la rândul ei în titluri.

Data adoptării: 17 iulie 2009
Emitent: Parlamentul României

Culegere unitară de norme juridice care reglementează raporturile de drept civil adoptată prin Legea nr. 287/2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 511 din 24 iulie 2009, modificată prin Legea nr. 71/2011 și rectificată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 427 din 17 iunie 2011 și în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 489 din 8 iulie 2011. Dreptul civil conţine toate legile și principiile care reglementează drepturile şi obligaţiile persoanelor individuale sau colective unele față de altele. Sunt 2.459 de articole în lege, care cuprind prevederi care privesc omul de la naștere și până la moarte din punct de vedere al normelor civile.

Data adoptării: 29 octombrie 2003
Emitent: Parlamentul României

Constituţia României este legea fundamentală în care sunt consemnate principiile de bază ale organizării statului şi drepturile şi îndatoririle fundamentale ale cetăţenilor. A fost adoptată în Adunarea Constituantă la 21 noiembrie 1991 şi a intrat în vigoare în urma aprobării ei prin referendum naţional. În 8 decembrie 1991, din cei aproape 11 milioane de români care au participat la vot, peste 77% au spus DA noii Constituţii. În 2003, după dezbateri generale asupra propunerilor făcute de partide, dezbateri pe articole, dezbateri generale şi medieri între cele două Camere ale Parlamentului, a rezultat un nou text al Constituţiei. Mai mult de jumătate dintre articole au suferit modificări. La referendumul naţional din 18 şi 19 octombrie 2003, s-au prezentat la vot 55,7% dintre cei 17 milioane de cetăţeni cu drept de vot, iar 89,7% dintre participanți au votat pentru modificarea Constituţiei. Noua Constituţie a intrat în vigoare pe 29 octombrie 2003.

Data adoptării: 20 noiembrie 1989
Emitent: Adunarea Generala a Națiunilor Unite

Convenția ONU cu privire la drepturile copilului a fost adoptată de Adunarea Generală a Națiunilor Unite la 20 noiembrie 1989. Actul include întreg spectrul drepturilor omului – civile, politice, economice, sociale și culturale, cu scopul de a asigura dezvoltarea completă a potențialului copiilor într-o atmosferaă de libertate, demnitate și justiție. România a fost printre primele state care au ratificat Convenția ONU, în anul imediat următor adoptării sale în cadrul Adunării Generale a Națiunilor Unite, prin Legea nr. 18 din 28 septembrie 1990.

Data adoptării: 26 noiembrie 2010
Emitent: Organizația Națiunilor Unite

Convenţia ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi (CDPD), adoptată în decembrie 2006 şi intrată în vigoare în mai 2008, reprezintă principalul instrument juridic internaţional de luptă împotriva discriminării persoanelor cu dizabilităţi. În preambulul Convenţiei se recunoaşte că dizabilitatea este un concept în evoluţie ce rezultă din interacţiunea dintre persoanele cu deficienţe şi barierele de atitudine şi de mediu care împiedică participarea lor deplină şi efectivă în societate în condiţii de egalitate cu ceilalţi. Convenţia stabileşte pentru statele membre obligaţia de a consulta îndeaproape şi de a implica persoanele cu dizabilităţi şi organizaţiile care le reprezintă în dezvoltarea şi implementarea legislaţiei şi în toate procesele de luare a deciziilor referitoare la problematica dizabilităţii, inclusiv în procesul de monitorizare a implementării Convenţiei.

Data adoptării: 10 decembrie 1948
Emitent: Organizația Națiunilor Unite

La 10 decembrie 1948, Adunarea Generală a O.N.U. a adoptat şi proclamat Declaraţia universală a drepturilor omului. După acest act istoric, Adunarea Generală a recomandat statelor membre să nu precupeţească nici unul din mijloacele care le stau la dispoziţie pentru a publica în mod solemn textul Declaraţiei şi „pentru a face astfel că el să fie distribuit, afişat, citit şi comentat, în principal în şcoli şi în alte instituţii de învăţământ, indiferent de statutul politic al ţărilor sau teritoriilor”.

Data publicării: ianuarie 2016
Emitent: Agenția Europeană Pentru Drepturi Fundamentale și Consiliul Europei

Acest manual prezintă pe scurt principiile-cheie juridice europene în domeniul accesului la justiție. Se urmărește sensibilizarea și îmbunătățirea cunoștințelor privind standardele legale relevante stabilite de Uniunea Europeană și Consiliul Europei, în special prin jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) și a Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO). Manualul a fost conceput ca un ghid practic pentru judecători, procurori și practicieni în domeniul dreptului, care sunt implicați în litigii în statele membre ale UE și ale Consiliului Europei. De asemenea, acesta se va dovedi util pentru organizații neguvernamentale și alte organisme care acordă victimelor asistență privind accesul la justiție.

Data publicării: februarie 2018
Emitent: Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene și Consiliul Europei

Manualul este conceput pentru a sprijini practicienii în domeniul dreptului care nu sunt specializați în domeniul legislației privind nediscriminarea, servind drept introducere la principalele probleme implicate. Manualul este destinat avocaților, judecătorilor, procurorilor, asistenților sociali și persoanelor care lucrează cu autoritățile naționale, organizațiilor neguvernamentale (ONG-uri) și altor organisme care se pot confrunta cu probleme juridice legate de discriminare.

Politica de protecție a consumatorilor: principii și instrumente Consultă

O politică eficientă de protecție a consumatorilor garantează că piața unică poate funcționa în mod adecvat și eficace. Scopul său este să garanteze drepturile consumatorilor în relația cu comercianții și să ofere protecție suplimentară pentru consumatorii vulnerabili. Criza financiară a demonstrat că normele de protecție a consumatorilor au potențialul de a face ca piețele să fie mai echitabile și de a îmbunătăți calitatea concurenței. Consolidarea poziției consumatorilor și protejarea eficientă a siguranței și a intereselor lor economice au devenit obiective esențiale ale politicii UE.

Măsurile europene de protecție a consumatorilor vizează protecția sănătății și a siguranței, precum și a intereselor economice și juridice ale consumatorilor europeni, indiferent de locul unde aceștia locuiesc, călătoresc sau fac cumpărături în UE. Dispozițiile UE reglementează atât tranzacțiile fizice, cât și comerțul electronic și conțin norme de aplicabilitate generală însoțite de dispoziții care vizează produse specifice, inclusiv medicamente, organisme modificate genetic, produse din tutun, cosmetice, jucării și explozivi.